ROLUL PROFESORULUI IN SOCIETATE

MENTORUL...

Un mentor de succes este caracterizat ca: · Persoană de sprijin: Un mentor este persoana care sprijină nevoile și aspirațiile voluntarului. Această atitudine de a oferi sprijin este esențială pentru dezvoltarea cu succes a voluntarului. Un mentor trebuie să încurajeze voluntarul să accepte provocările și să depașească dificultățile. · Răbdător: Mentorul este răbdător și dornic să petreacă timp pentru a realiza responsabilitățile de mentor. Un mentor îsi asigură timp suficient în agendă pentru interacțiunea cu voluntarul. Necesarul de timp pentru întâlniri este stabilit împreună de cei doi : mentor și voluntar. · Persoană respectată: Un mentor este o persoană care și-a caștigat respectul colegilor din organizație, al comunității și respectul la nivel profesional. · Persoană orientată spre oameni: Un mentor este o persoană cu adevărat interesată în oameni și care dorește să îi ajute pe ceilalți. Mentorul de succes este cineva cu " abilități bune de lucru cu oamenii," care știe cum să comunice eficient și să asculte activ. Mentorul trebuie deasemenea să fie capabil să rezolve conflicte și să ofere feedbackul potrivit . · Bun Motivator: Un mentor este cineva care inspiră voluntarul să devina mai bun. Mentorul trebuie să știe să motiveze prin încurajări, oferirea de feedback și oferirea de sprijin voluntarului pentru a se implica în sarcini provocatoare (unde este cazul). · Profesor eficient: Un mentor trebuie să cunoască foarte bine abilitățile pe care trebuie să le posede voluntarul la locul de muncă și să fie capabil să îl învețe pe voluntar eficient aceste abilități. Un mentor trebuie să urmarească și să organizeze procesul de învățare al voluntarului. Altfel spus mentorul trebuie să identifice și să utilizeze orice oportunitate de învățare pentru voluntar. · Sigur de sine: Un mentor trebuie să fie încrezător în cariera sa astfel încât să își poată sincer 3 exprima mândria pentru rezultatele voluntarului. Un mentor ar trebui să aprecieze abilitățile și punctele tari ale voluntarului fără să vadă în realizările acestuia o amenințare la adresa lui. Mentorul care este sigur pe poziția lui/ ei se va bucura de fiecare reușită a voluntarului şi va capabil să se bucure să fie parte a procesului de dezvoltare a acestuia. · Orientat spre rezultate: Un mentor este de obicei o persoană care a reușit să obțină rezultate profesionale, o persoană care stabilește obiective îndrăznețe de carieră, în mod constant evaluează aceste obiective, și depune eforturi să le atingă. De obicei un mentor de succes este o persoană care își asumă mai multe responsabilități decât i se solicită sau se așteaptă de la el, se angajează în mai multe activități, și tinde să urce proverbiala scară a carierei la un ritm rapid. BIBLIOGRAFIE:[1]. Mentor. In Wikipedia, The Free Encyclopedia. Retrieved November 7, 2006, from http://en.wikipedia.org/wiki/Mentor. [2] Virginia Office of Volunteerism. Volunteer Mentor Programs: An Introductory Guide. 1995. [3] Mentoring: Theory and Practice, Judy McKimm, Carol Jollie and Mark Hatter, 2003, revised 2007 [4] Mentoring Training Manual, Lincon public school

MENTORUL

CE ESTE UN MENTOR? Cuvântul “mentor” provine din limba greacă și își are rădăcina în termenii “steadfast = statornic” și “enduring = trainic”. În cultura vestică , termenul “mentor” este sinonim cu cineva care este ca un profesor înțelept, un ghid, un prieten. Valori și principii care stau la baza mentoratului: * Recunoaşterea că oamenii au intenţii bune (Hay, 1995) * Admitem că oamenii se pot schimba și vor să se dezvolte (Hay, 1995) * Cunoaşterea modului în care învață individul * Recunoasterea faptului că există diferențe între indivizi *Dezvoltarea personală și profesională sunt necesare pentru ca o persoană să ajungă de succes * Încurajarea indivizilor să se dezvolte * Dezvoltarea competențelor * Încurajarea colaborării și nu a competiției * Stimularea analizei * Căutarea de idei noi, teorii și cunoștințe * Oportunități egale în organizație * Reflectarea asupra experiențelor trecute ca modalitate de a înțelege și învăța * Gândirea orientată spre viitor și dezvoltarea abilității de a transfera și aplica în noi situații lecțiile învățate * Aprecierea faptului că noi putem crea sensul mentoratului așa cum vrem noi (Hay, 1995 & Jowett, Shaw & Tarbitt, 1997)

Rolul invatatorului in comunitate

Invatatorul este cel care dăruieşte fiecărui om, la pornirea lui în drumul spre lumină, primele elemente, călăuzindu-i paşii spre marele titlu de ‚,OM’’. El este acela care modelează materialul cel mai de preţ –COPILUL- tinzând ca din fiecare bloc de marmură brută să realizeze o fiinţă înzestrată cu cele mai frumoase trăsături, un om care să înmănuncheze calităţile morale cele mai înalte.’’ (Dumitru Salade) Elevii trebuie ajutaţi să se cunoască, să muncească, să se pregătească pentru viaţă, fără a renunţa la autoritate. Cheia cu care învăţătorul deschide poarta succesului în acţiunea educaţională este găsită atunci când învăţătorul se regăseşte în elevii săi. Învăţătorul zilelor noastre trebuie să aparţină tipului activ-pozitiv care conduce, dirijează, informează, oferă, ajută, iubeşte, cooperează, admiră, aprobă, susţine, este un model Sunt copii cuminţi sau neastâmpăraţi. Toţi au nevoie de iubire, de atenţie, de tandreţe şi, spre disperarea noastră de timp. Succesul sau insuccesul lor depinde de timpul pe care îl acordăm pentru preocupările sale legate de şcoală dar şi de petrecerea timpului liber. Copiii nu cer prea mult dar insistă să fim prezenţi în viaţa lor, să le dăruim bucurie, prietenie, sinceritate. Personalitatea învăţătorului este o configuraţie cu lumini puternice, dar şi cu inerente umbre, apărând ca o veritabilă orchestraţie. Pentru a conduce elevul acestor vremuri către maturitate este nevoie de multă înţelepciune.

scoala altfel

În cadrul acestui proiect, noi, clasa a X-a C am plecat într-o mică excursie în Transilvania, unde am vizitat mai multe oraşe medievale precum: Mediaş, sighişoara, Sibiu şi Braşov. În drumul spre Sibiu, unde acolo a avut loc şi cazarea, am profitat de ocazie şi am vizitat mai multe mănăstiri evanghelice. În Sighişoara am trecut pe la casa lui Vlad Ţepeş cea în care s-a născut, el mai fiind cunoscut şi sub numele de Dracula. În Mediaş ne-am plimbat prin centrul vechi unde ne-am întalnit cu primarul oraşului şi am stat de vorba. Următoarea zi am petrecut-o în Sibiu unde am vizitat mai multe muzee şi am colindat oraşul, trecând şi Podul minciunilor La cazare, impreuna cu profesorul de istorie am destins atmosfera prin cantece si bancuri. Pe drumul de intoarcere am trecut si prin Brasov unde am vizitat Biserica Neagra, dar din pacate dar nu am putut intra sa o vizitam si pe interior.

Get your own Slide Show!

Martisorul

MARTISOR

Mărțișorul este un mic obiect de podoabă legat de un șnur împletit dintr-un fir alb și unul roșu, care apare în tradiția românilor și a unor populații învecinate. Femeile și fetele primesc mărțișoare și le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii.^[1]
Împreună cu mărțișorul se oferă adesea și flori timpurii de primăvară, cea mai reprezentativă fiind ghiocelul.

Istoric

Originile sărbătorii mărțișorului nu sunt cunoscute exact, dar prezența sa atât Români cât și la Bulgari (sub numele de Martenița) este considerată ca fiind datorată substratului comun Daco-Tracic, anterior romanizării la primii și slavizării la ultimii, deși legendele populare îi dau alte origini, care, la Bulgari, sunt legate de întemeierea primului lor hanat la Dunăre, în anul 681. Se mai consideră deasemenea că sărbătoarea mărțișorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, când Anul Nou era sărbătorit în prima zi a primăverii, în luna lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci și al fertilității și vegetației. Această dualitate este remarcată în culorile mărțișorului, albul însemnând pace, iar roșu — război. Anul Nou a fost sărbătorit pe 1 martie până la începutul secolului al XVIII-lea^[4].
Cercetări arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărțișorul datând de acum cca. 8 000 ani. Amuletele formate din pietricele vopsite în alb și roșu erau purtate la gât. Documentar, mărțișorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare de-a lui Iordache Golescu. Folcloristul Simion Florea Marian presupune că în Moldova și Bucovina mărțișorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu ață albă-roșie, și era purtat de copii în jurul gâtului^[5]. Fetele adolescente purtau și ele mărțișor la gât în primele 12 zile ale lui martie, pentru ca mai apoi să îl prindă în păr și să-l păstreze până la sosirea primilor cocori și înflorirea arborilor. La acel moment, fetele își scoteau mărțișorul și-l atârnau de creanga unui copac, iar moneda o dădeau pe caș^[6]. Aceste „ritualuri” asigurau un an productiv.

Martie...

Scoala, altfel

Your Slideshow Title: Munteanu’s trip from Iasi, Romania to 3 cities Sibiu, Sighisoara and Medias was created by TripAdvisor. See another Romania slideshow. Take your travel photos and make a slideshow for free.

Pierderea puiului de caprioara

puiul

TRADITII

Craciunul in familia romanesca
Craciunul este o sarbatoare a luminii, a compasiunii fata de semeni; o vreme de voiosie, bucate alese si clipe de neuitat petrecute cu familia. Aceasta sarbatoare este tinuta pe tot Globul indiferent de rasa pentru ca este un moment in care toti au uitat de aceste aspecte.

In Romania Craciunul este in primul rand momentul in care se strang toti membrii familiei, chiar daca unii sunt plecati departe. Membrii familiei incep sa se stranga pe langa gospodina casei. Aceasta imparte sarcinile: “tu alegi orezul”, “tu toci carnea”, “tu cerni faina”, tu tii ligheanul la framantat” etc. Oricum se creaza o zarva si o agitatie placuta. Una sau doua zile sunt dedicate coptului colacilor, cozonacilor, prajiturilor. De obicei Ajunul si in preziua ajunului se pregatesc mancarurile. Daca la Ignat s-au facut preparatele de porc atunci ramane de treaba numai pentru Ajun(sarmale, friptura, ciorba, salata de “boeuf”, piftia sau raciturile de porc), daca nu atunci ea se va lupta si cu caltabosi, leber, chisca etc. Miroase a mirodenii, mancarurile sunt gustate doar de gospodina daca ceilalti postesc sau se fac pe negustate existand convingerea ca acestea vor iesi mai bune decat atunci cand sunt gustate.

In dimineata de Craciun, primii care se trezesc sunt copiii, pentru a vedea darurile mosului, apoi glasurile lor trezesc toata casa. Urmeaza micul dejun, la care participa toata familia.

In dimineata Craciunului toata familia merge la biserica pentru a asista la slujba. Se intorc voiosi spre casele lor, si urmeaza sa duca pomana o farfurie cu friptura de porc celor care nu au avut ce sa sacrifice de Ignat.

Gospodinele incep sa puna pe masa frumos decorata tot ce au pregatit mai bun pentru ziua de Craciun: toba, caltabosi, piftie, sarmale, friptura de porc, cozonac, prajituri, toate facute cu cele mai bune ingrediente, la care se adauga rugaciune sau macar o cruce facuta deasupra mancarurilor la gatit si a aluatului pus la dospit. In zonele rurale ale tarii, in special in Moldova si Oltenia sarmalele se fac si se servesc in mod traditional(pentru coacere sarmalele sunt puse intr-o oala de lut, care este stropita cu apa, ca sa nu crape. Astfel, sarmalele se coc in tihna, uniform si au o aroma deosebita).

La tara barbatii aduc lemne sa puna pe foc (ca sa iasa bune copturile, sarmalele si friptura focul este o intreaga stiinta) si apoi se ocupa de bauturile traditionale, tuica fiarta cu piper si usor indulcita si nelipsitul vin fiert cu scortisoara si diferite plante aromatice musai servite in cani din lut, nu de alta, dar acestea pastreaza savoarea bauturilor.

Odata pusa familia la masa, se face rugaciunea, si toti membrii familiei se bucura de bucate alese dupa un post lung. Voiosia trebuie sa fie peste tot, in toate inimile. Dupa ce toti membrii s-au saturat, masa nu se strange, se lasa chiar si peste noapte pentru ca familia sa aiba parte de un an imbelsugat.

Daca este zapada, copiii zburdalnici ies afara pentru a face oameni de zapada sau pentru o bulgareala zdravana. Parintii si bunicii raman in casa pentru a pregati bucatele pentru colindatorii ce vor veni cu “Steaua”.

Seara este momentul pentru musafiri. Se spune ca daca primul invitat este barbat atunci familia va avea noroc tot anul ce va urma. Toti invitatii trebuie sa vina cu inimile curate, cu ganduri bune si voiosie pentru ca toate sa mearga bine.

Odata lasata noaptea, toti se retrag la casele lor in pace pentru o binemeritata odihna. Chiar daca Craciunul a devenit comercial, trebuie sa-i recunoastem meritele. Reuneste familia de peste tot, si pentru o zi toti oamenii uita de griji, toti avem aceeasi culoare si credem in aceleasi valori si zambim de fiecare data cand il vedem pe omul acela cu burta si barba alba care este imbracat in rosu chiar daca nu il vedem zburand intr-o sanie trasa de reni.

Cățelul și pisica